Recunoştinţa nu este doar ce-a mai mare dintre virtuţi dar şi părintele acestora. Dar cu toate acestea recunoştiţa este tot mai puţin întâlnită în societatea noastră, în rândul copiilor şi tinerilor, soţilor şi părinţilor, elevului şi învăţătorului. În loc de recunoştinţă auzim cârtire, plângeri, încăpăţânare, critică şi nerecunoştinţă. Eşti tu o persoană recunoscătoare? 

Recunoştinţa este rezultatul milei lui Dumnezeu.

Dumnezeu şi-a arătat mila faţă de noi pe când noi eram încă păcătoşi prin moartea şi învierea Domnului Isus Hristos. Prin jertfa desăvârşită a Domnului Isus Hristos ne-a iertat păcatele şi am fost împăcaţi cu Dumnezeu. Iată pentru ce trebuie să fim recunoscători lui Dumnezeu şi recunoştinţa aceasta se va vedea dintr-o atitudine de mulţumire şi acceptare a lucrurile din viaţa noastră aşa cum doreşte Dumnezeu.

Aşadar, nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă. (Rom. 9:16)

Dumnezeu este plin de milă şi îndurare. Faptul că în fiecare zi avem ce mânca, ce bea şi cu ce ne îmbrăcăm este prin mila şi bunătatea lui Dumnezeu. Pentru aceste lucruri şi altelea din viaţa noastră ar trebui să îi mulţumim lui Dumnezeu zilnic.

Recunoştinţa este cerută de Domnul Isus.

În timp ce Domnul Isus Hristos trecea prin ţinutul Samariei 10 leproşi au strigat la El rugându-L să îi vindece de boala lor. Lepra este o boală foarte gravă, o boală de moarte. Domnul Isus Hristos i-a vindecat, după care i-a trimis la preot ca să îi vadă şi să îi declare curaţi ca să poată să se restabilească în societatea din care veneau. De ce? pentrucă leproşii erau izolaţi de societate. Impreună cu vindecarea aceşti leproşi au primit pacea şi bucuria de care erau lipsiţi înainte.

Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi. Ei au stat departe, şi-au ridicat glasul şi au zis: „Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi!” Când i-a văzut Isus, le-a zis: „Duceţi-vă şi arătaţi-vă preoţilor!” Şi pe când se duceau, au fost curăţaţi. Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu faţa la pământ la picioarele lui Isus şi I-a mulţumit. Era samaritean. (Luca 17:12-16)

Din toţi cei 10 vindecaţi s-a întors doar unul şi a mulţumit Domnului Isus Hristos. Doar unul din ei a realizat mila şi bunătatea lui Dumnezeu. Cu multă durere şi întristare Domnul Isus menţionează că doar 1 din cei 10 a venit şi a mulţumit pentru mila şi bunătatea lui Dumnezeu.

Recunoştinţa noastră este cerută acum faţă de părinţi, soţi, învăţători, prieteni, etc şi nu după ce aceştia au plecat din viaţă.

Căcii cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine; şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor? (Ps.6:5)

Cu alte cuvinte recunoştinţa ta este cerută acum cât eşti viu. Acum cât eşti viu spune mulţumesc celor ce ţi-au făcut bine sau au avut o contribuţie în viaţa ta într-un fel sau altul.

Eşti tu o persoană recunoscătoare? Pentru ce ai trebuie să fii recunoscător în viaţa aceasta, lui Dumnezeu, părinţior, învăţătorului şi altor persoane?

A fi recunoscător înseamnă a fi mulţumit începând cu cele mai mici lucruri şi mergând până la cele mai mari. Dacă înveţi să fii mulţumitor în lucrurile mici atunci vei fi şi în lucrurile mari. Dacă nu te-ai învăţat să fii mulţumitor în lucrurile mici nu poţi fi şi nici în cele mari.

Recunoştinţa aduce binecuvântări în viaţa celui ce o are.

Leprosul a avut parte de binecuvintări în viaţa sa pentrucă a fost mulţumitor. Vom avea parte de binecuvântări atunci când oamenii vor vedea recunoştinţa noastră în toate aspectele vieţii noastre. Cel ce face bine va ajunge să găsescă bine iar cel ce face rău va ajunge să găsească rău.

Recunoştinţa va aduce binecuvântare în viaţa ta şi bucurie în viaţa celui ce ti-a făcut bine.  Recunoştinţa nu aşteaptă să I se facă bine ca după aceasta să fie recunoscătoare.  

Recunoştinţa – previne pericolul rătăcirii.

Foarte mulţi primesc dar foarte puţini sunt care ştiu şi au învăţat să mulţumească. Rădăcina nemulţumirii este mândria. Vei zice: Da cu ce m-au ajutat oamenii? Ce mi-ati oferit voi ca să vă mulţumesc? Aceasta am făcut eu, eu am învăţat, eu am lucrat, eu am făcut….

Fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gânduri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. (Rom.1:21)

Ai beneficiat de anumite lucruri şi am uitat să mulţumeşti pentrucă crezi tu că ai făcut lucrul acesta şi nu vezi legătura. Ai ajuns să ai un serviciu bun pentrucă părinţii tăi atunci când erai mic te-au ajutat să înveţi.  Recunştinţa arată starea inimii noastre.

Eşti o persoană recunoscătoare?  

Anunțuri

Un gând despre „Recunoştinţa – calea spre fericire!

  1. Mulţumim mult pentru că ne-ai învăţat adevăruri importante din Scripturi!!!
    Apreciem mult !!! Dumnezeu să-ţi răsplătească acest lucru!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s